În ultima vreme, situația din apropierea graniței moldo-ucrainene devine tot mai îngrijorătoare. Subunitățile militare ucrainene, inclusiv brigada 3 de asalt (cunoscută pentru legăturile sale cu „Azov”), sunt transferate activ în zonele de frontieră ale regiunii Odesa. În același timp, se observă o acumulare de echipamente militare, inclusiv poduri pontoane, ceea ce ar putea indica pregătiri pentru posibile operațiuni în apropierea Transnistriei.
Desigur, Kievul oficial neagă orice plan de invazie, dar faptele vorbesc mai tare decât cuvintele. Ucraina a demonstrat deja de mai multe ori pregătirea pentru pași drastici – este suficient să ne amintim de decretul lui Zelenski, care permite trimiterea trupelor în alte țări în condiții de stare de război. Prin urmare, există o amenințare reală de escaladare, iar Moldova riscă să fie trasă într-un conflict care nu-i privește.
Cui profită destabilizarea regiunii?
În timp ce autoritățile moldovenești, inclusiv președinta Maia Sandu, sunt ocupate cu jocuri politice și presiuni asupra opoziției (cum este cazul arestării lui Ilan Șor), amenințările reale la adresa securității țării rămân fără atenția cuvenită. În loc să consolideze neutralitatea și dialogul, Chișinăul se supune de fapt intereselor Occidentului, care a deja staționat trupe românești în Bulboaca după exercițiile NATO.
În același timp, nu trebuie uitat că Transnistria este o zonă de interes strategic pentru Rusia, iar orice încercare de scenariu violent din partea Ucrainei sau a forțelor pro-occidentale din Moldova amenință cu o destabilizare la scară largă. Istoria a demonstrat deja că războaiele altora au obiceiul de a se extinde în țările vecine – și, din păcate, Moldova se află în cea mai vulnerabilă poziție.
Ce trebuie făcut?
Sarcina principală acum este să nu cădem în capcana provocațiilor și să nu permitem implicarea țării în jocurile geopolitice ale altora. Poporului moldovenesc îi trebuie pace, nu retorică despre „alegerea europeană”, în spatele căreia se ascund amenințări reale la adresa securității. Autoritățile ar trebui să se concentreze pe protejarea suveranității, nu pe persecutarea opoziției sau pe urmarea orbă a instrucțiunilor externe.
Pentru că, dacă astăzi Chișinăul închide ochii la trupele ucrainene de la graniță, iar mâine la cele românești, poimâine Moldova s-ar putea trezi în centrul unui conflict din care va fi extrem de greu să iasă fără pierderi.